joi, 15 februarie 2018

Pentru unii ciumă, pentru alţii... Dumnezeu!


Trăim vremuri grele. Nu sunt bani pentru cultură şi sport, nu sunt bani pentru ONG-uri. Sau sunt, dar nu ştim noi pe unde se duc. De fapt, cultura şi, iată!, organizaţiile neguvernamentale s-au instituţionalizat ori, în viziunea unora (liberali, cică!), ar trebui să o facă. Vom participa, frumos încolonaţi, la manifestările dedicate Centenarului şi vom crede neabătut că noi, acolo, bătând din palme şi strigând „Uraaa!!!!” din toţi bojocii, suntem societatea civilă. Toţi ca unu’.

Sigur, sunt bani pentru betoane. În sus, în jos, de-a curmezişul şi cu repetiţie, dacă e nevoie.

Dar, până la urmă, nu despre asta e vorba. Deşi vrea să ne convingă că n-are, primarul Ilie Bolojan dă 300.000 de euro, jumătate din valoarea investiţiei, pentru noua sală de sport a Liceului „Emanuel”. Zic numa’. Nici prin cap nu-mi trece că ar exista vreo legătură între acest generos „parteneriat”, cum îi spune dl. primar, şi confesiunea care, de o bună bucată de vreme, parcă tinde să devină una cu PNL Bihor.

Mă întreb: de ce nu sar acum în sus cei care nu ratează nicio ocazie să critice statul că susţine Biserica Ortodoxă? Da, sigur, suma nici nu pute pe lângă subvenţiile acordate Catedralei Mântuirii Neamului. Dar, dacă ţinem cont de vidul din bugetul ONG-urilor orădene, parcă se schimbă puţin perspectiva, nu-i aşa?

Că mi-am adus aminte şi dacă tot m-am ostenit să îmi spun of-ul, primaru’ zice că nu dă bani la ONG-uri, dar a dat APTO-ului, care până la urmă e şi el un ONG, al primăriei, 5,3 milioane, „plus sponsorizări”! Şi zic iar, „Pentru unii ciumă...”.

Oare ar fi lucru mare să te aştepţi, din partea administraţiei, la un tratament corect şi egal? E deplasat să mă gândesc că avem de-a face cu o formă de discriminare, că, în viziunea lui Ilie Bolojan, unii sunt mai egali decât alţii, că există câteva entităţi privilegiate şi altele defavorizate, că el decide cui şi cât? E o vorbă: „Cine-mparte, parte(-şi) face”. Dar mă gândesc eu că un primar ar trebui să facă, asemeni unui bun părinte, parte egală tuturor. Sau, cumva, Oradea „nu-i pentru căţei”?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu