Acum cinci ani m-am dus să vă votez. Deşi eram plecat din
ţară, am mers la vot, am stat la coadă, în ploaie, nu pentru că am vrut să dau
un vot împotriva lui Ponta, ci pentru că m-aţi făcut să cred în „România
lucrului bine făcut”.
Azi, aflu că refuzaţi să participaţi la o dezbatere cu
contracandidatul dumneavoastră, doamna Viorica Dăncilă! Sunt convins că mulţi
dintre noi, cei care v-am ales în 2014, şi-ar dori să audă, din gura
dumneavoastră, ce aţi făcut cu votul lor. Ştim, dar ar fi elegant să o spuneţi
dumneavoastră. Ar fi un gest de minimă condescendenţă pentru poporul pe care
vreţi să-l duceţi către „o Românie normală” să explicaţi cum stăm cu „România
lucrului bine făcut”. Că veni vorba, să faceţi acest elementar gest de comunicare
e una din pietrele de temelie ale unei ţări „normale”.
Da, pot să înţeleg cum vin socotelile cu „strategiile de
campanie”, dar nu pot înghiţi dispreţul. Oricum ar fi doamna Viorica Dăncilă,
odată (re)devenit preşedintele acestei ţări, că vă va plăcea sau nu, că ei îi
va conveni ori ba, veţi fi şi preşedintele dumneaei. Deci sunteţi ultimul om
căruia îi este îngăduit să o trateze cu acest dispreţ pe cetăţeana Dăncilă
Viorica.
E detestabil, cred, să o ironizaţi pe Viorica Dăncilă, să
zâmbiţi subţire când vine vorba de „gospodina din Videle” şi, în acelaşi timp,
să fugiţi de ea. Detestabil, am zis?! Nu, mai mult decât atât, e laş. Şi, până
la urmă, dumneavoastră, domnule Iohannis, sunteţi comandantul suprem al
Armatei! În acest caz, laşitatea este inacceptabilă ca strategie, fie ea şi ca
simplă strategie de campanie electorală.
Deşi nu am votat cu Viorica Dăncilă, şi eu mă simt
dispreţuit fiindcă domnia voastră refuzaţi să vă întâlniţi cu persoana pe care
românii au ales-o să vă fie contracandidat în turul doi. 22% dintre alegători
nu sunt tocmai puţini şi tot români sunt. Atitudinea dumneavostră e total
lipsită de eleganţă şi nedemocratică. Argumente de genul: „nu vrem să o
legitimăm pe Viorica Dăncilă” sau, vezi Doamne!, „nici în alte ţări dezbaterea
electorală nu este obligatorie” nu ţin. Ori poate că ţin, în Turkmenistan sau
în Siria. Mai mult, nu vă priveşte pe dumneavoastră, nici PNL-ul, să îl
legitimaţi pe candidatul PSD. A fost legitimat de cei care i-au dat votul. Nici
ei nu sunt demni să le vorbiţi? Cum o să-i câştigaţi, dacă nici măcar nu aveţi
îndrăzneala să vă adresaţi acestui segment de electorat?
Ştiu foarte bine, domnule Iohannis, că în realitate nici
prin cap nu vă trece să vorbiţi „poporului pesedist”. Acum nu doriţi decât să
vă conservaţi substanţialul avantaj electoral şi, pentru asta, demonizarea a
tot ceea ce este pesedist pare a fi cea mai bună politică. Detest că am ajuns
la concluzia strategilor doamnei Dăncilă, dar chiar pare că, în loc de programe
şi proiecte, aţi ajuns să furnizaţi doar ură. Am fost şocat să aud că, în prima
propoziţie ce v-a ieşit pe gură, prins probabil de euforia victoriei din primul
tur, aţi spus: „să piară PSD-ul”. Eu ştiu, de la bunici, că „nu trebuie să vrei
moartea păcătosului, ci să cauţi îndreptarea lui”. Ca să nu mai spun că, dacă
v-aţi făcut un program politic din a stârpi un partid, orice partid, sunteţi
hăt departe de orice zonă a democraţiei pe care aţi jurat să o apăraţi.
Ştiu şi eu, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, că
dezbaterile televizate au răsturnat, de mai multe ori, soarta alegerilor.
Tocmai de aceea nu pot să nu mă întreb: ce
scheleţi ascundeţi în dulap, dacă fugiţi de această confruntare?! Theodor
Paleologu spunea că, în urma acestei decizii, nu veţi pierde, foarte probabil,
funcţia de preşedinte, dar sigur aţi pierdut respectul multora dintre noi. Eu
unul nu cred că am să vă mai votez. Am să merg la urne şi am să-mi anulez
votul. O singură dată mi s-a întâmplat să nu merg la vot, în 2000. Atunci n-am
putut să aleg între „comunistul” Iliescu şi „nebunul” de Vadim. Astăzi, domnule
Iohannis, m-aţi pus în aceeaşi detestabilă situaţie, aceea de a nu putea să fac
o alegere corectă. Nu pot să aleg între un candidat pe care, recunosc, eu
însumi îl dispreţuiesc şi celălalt care m-a făcut să îl detest.
Da, eu, Florin Budea, un simplu alegător, am dreptul să
râd de politicianul Viorica Dăncilă, fiindcă e... aşa cum e şi, din cauza asta,
s-a pus în ingrata postură de ciucă a bătăilor. Dar dumneavoastră, preşedintele
României, aspirant la un nou mandat, nu aveţi voie să dispreţuiţi niciun român!
Dacă e nevoie, şi cred că uneori e nevoie, trebuie „să înghiţiti o broască” şi
să vorbiţi cu un pesedist, cu un ţigan, cu un securist, cu... oricine, chiar dacă nu vă face plăcere. Asta
e fişa postului pe care îl doriţi! Mă rog, dacă ţineţi să o respectaţi...
Ce ţară! Ce alegeri! Să votezi şi apoi să ajungi să te
urăşti pentru asta!
Bref. Numai
pentru talibani.
-
Democraţia înseamnă
dezbatere, dialog, confruntare de idei. Vă rog, fiţi serioşi, nu veniţi cu
argumentul că Viorica Dăncilă e incapabilă. Nici măcar nu aţi încercat.
-
Eşti bun, crezi că
ai adevărul de partea ta, ştii că lupţi pentru o cauză dreaptă, ieşi în Agora!
-
Ai datoria morală
să proclami şi să te lupţi pentru aceste principii. Altfel nu eşti decât un
vânător şi un profitor de conjuncturi şi, poate, un semănător de uri.